Galeria de Arta Medievala Romaneasca - inca o "bifare de actiune"

Joi, 25 aprilie, a avut loc la Muzeul National de Arta conferinta de presa prilejuita de inaugurarea unei noi expozitii permanente: Galeria de Arta Medievala Romaneasca. Peste 900 de lucrari, datand din secolele XIV - XVIII, printre care se numara frescele de la Curtea de Arges, Epitafurile de la Manastirea Cozia si de la Manastirea Neamt, Epitrahiile de la Manastirea Tismana, Tetraevanghelia lui Gavril Uric si Tetraevanghelia lui Dimitrie Gramaticul sunt prezentate in cele 7 sali ale expozitiei, a caror tematica acopera arta medievala apartinand Tarii Romanesti, Moldovei si Transilvaniei. La o prima vedere, inaugurarea unei astfel de expozitii, intr-un moment in care in Romania se face din ce in ce mai putin pentru arta adevarata, nu poate fi decat imbucurator. Astfel, Roxana Theodorescu, directorul muzeului, Rodica Matei, seful Sectiei de Restaurare, Anca Lazarescu, seful Sectiei de Arta Veche Romaneasca si Ioan Opris, secretar de stat in Ministerul Culturii si Cultelor si-au construit discursurile in tonuri laudative, multumindu-si reciproc, fara a uita sa-i aminteasca si pe niste foarte importanti... absenti: "restauratorii, bunii tehnicieni, care au facut posibila inaugurarea salilor." (Ioan Opris) Desi meritau toate laudele, cunoscuta fiind calitatea restauratorilor romani, faimosi peste tot in lume, dar destul de putin mediatizati acasa si conditiile mai mult decat dificile in care, din cauza lipsei banilor, sunt nevoiti sa munceasca, acestia nu au fost invitati la conferinta de presa. Astfel ca la intrebarile punctuale ale jurnalistilor, care priveau timpul acordat restaurarii exponatelor, starea acestora, conditiile in care au fost depozitate si restaurate, parametrii de umiditate si caldura in care piesele sunt expuse, nu s-au putut obtine decat raspunsuri evazive. Surse avizate din interiorul muzeului, care au dorit sa-si pastreze anonimatul, nu s-au aratat deloc satisfacute de modul in care Galeria a fost deschisa; putini stiu ca mai mult de 100 de lucrari cu o valoare patrimoniala extraordinara au fost restaurate in opt luni, desi din punct de vedere stiintific ar fi fost nevoie de minim cinci ani. Eforturile restauratorilor au fost supraomenesti, mai ales ca in atelier, pe perioda iernii, s-a muncit in conditii inumane, nefiind pic de caldura. Iar toata aceasta munca, ar putea fi irosita, daca parametrii de umiditate si caldura din interiorul muzeului nu sunt cu strictete respectati. Si daca amintim ca pentru climatizare s-a achizitionat un aparat care a fost refuzat de Grecia si Franta, iar vitrinele nu au decat rol de protectie impotriva actelor de vandalism si a prafului, nefiind dotate cu sisteme de climatizare, ca obiectele de arta din materiale diferite: piatra, lemn, metal, textile, hartie sunt expuse in aceleasi conditii, imaginea unor lucrari care vor incepe sa se degradeze stand pe peretii sau in vitrinele expozitiei nu va intarzia sa apara. Conducerea muzeului este satisfacuta de punctarea inca unui eveniment, Ioan Opris aratandu-se, la conferinta de presa, nerabdator ca anul acesta sa asiste si la inaugurarea galeriei de Arta Decorativa si de Arta Orientala. Asta, in numele unei practici bine cunoscute in trecut, gratie careia "punctul ochit" era "punct lovit", indiferent de ce presupunea aceasta. In cazul Galeriei de Arta Medievala Romaneasca, este in pericol patrimoniul; efortul heirupist, incheiat fara respectarea normelor stiintifice de expunere, nu va fi desigur benefic pentru piesele prezentate. Graba cu care se doresc vernisaje rasunatoare, fara a se tine cont de cum se realizeaza expunerea, de cum se ingrijesc exponatele si de conditiile din atelierele de restaurare, ramane de neinteles atunci cand este vorba de arta. Din aceasta "dilema", numai publicul, pentru care expozitia este deschisa incepand de duminica, 28 aprilie, este in castig pentru ca are, totusi, ocazia de a vedea exponate rare. Nu se stie insa cate generatii vor mai avea parte de aceasta bucurie.