Vasile Blaga: “Vom cistiga Bucurestiul pentru noi”

Baloane, stegulete, fulare din pinza subtire, muzica populara, mult portocaliu si atacuri politice la PSD si PNL. PD-L si-a lansat candidatii la alegerile locale.

Vineri dimineata, ora 11.00, Sala Palatului din Bucuresti. Mai bine de 6.000 de candidati ai PD-L pentru primarii, Consilii Judetene si Consilii Locale, respectiv delegati au umplut pina la refuz sala in care, de obicei, PD-L isi face evenimentele. N-a fost membru de partid care sa nu aiba in mina un stegulet portocaliu cu sigla partidului si un fular de aceeasi culoare la git.

Le-au primit fie la intrarea in sala, fie inca din autocarele cu care s-au deplasat spre Bucuresti. Interesul lor se manifesta mai degraba fata de cintaretii care urmau sa condimenteze lansarile pe provincii. “Pentru noi va cinta Sofia Vicoveanca”, se mindrea un pedelist venit dintr-un judet al Moldovei.

“Da, dar pentru noi cinta Dumitru Farcas“, i-a raspuns un ardelean.

Odata invitatii asezati in sala, la ora stabilita, au aparut si liderii partidului impreuna cu cei mai importanti candidati. O procesiune de vreo 30 de persoane.

Au intrat din capatul salii si s-au dus spre scena, prin mijlocul invitatilor, printr-un tunel de steaguri portocalii. Totul pe imnul PD-L, “Verde inrourat”. Delegatia era condusa de candidatul pentru Bucuresti, Vasile Blaga, flancat de actualul primar, Adriean Videanu, de liderul PD-L, Emil Boc, de primarul sectorului 3, Liviu Negoita, si de secretarul executiv Elena Udrea.

Show-ul a inceput. Cu un film despre istoria partidului care, bineinteles, l-a avut ca principal protagonist pe liderul neoficial al PD-L, presedintele Traian Basescu. Fiecare aparitie a lui Basescu era intimpinata cu entuziasm de sala. “Ce noroc ca-i al nostru”, se auzea din sala. Invitatii nu au fost dezamagiti.

Dupa fiecare prezentare a candidatilor dintr-o regiune istorica, cinta cite un cunoscut interpret de muzica populara reprezentativ pentru regiunea respectiva. Sofia Vicoveanca - Moldova, Maria Cirneci - Muntenia, Dumitru Farcas -Ardeal. Cea mai gustata interpretare a fost insa cea a slistei din zona Oltenia. E vorba de Mineta Ionescu care a cintat melodia “Primarul primarilor”. Totul s-a petrecut sub sloganul partidului in campanie
: “Facem ce trebuie”.

La fel de gustate au fost si discursurile politice in care a fost identificat dusmanul partidului in alegeri: “tradatorul PNL” si “PSD, partidul de trista amintire”. “Calin Popescu Tariceanu a tradat tot ce a putut trada, pentru a-si mentine scaunul
de premier”, a explicat Boc. “Am incredere ca tandemul Vasile Blaga - Liviu Negoita va fi asul din mineca al PD-L, cistigator pentru competitia din Bucuresti”, a asigurat apoi liderul PD-L.

“Haideti sa vedem ce oferim noi si ce ofera ei. Haideti sa comparam sectorul 3 cu sectorul 5, un sector care arata ca o capitala europeana si un sector care a ramas in feudalism. Asta ne ofera PSD. Aceasta este diferenta dintre cele doua partide”, a completat si actualul edil al Bucurestiului, Adriean Videanu, care a cerut electoratului sa-i faca un cadou de ziua sa, 1 iunie, si sa dea votul pentru Blaga.

“Vreau sa fiu primar si voi fi. Bat orice candidat pe care il pune PSD, chiar si pe cel anuntat acum o ora (Cristian Diaconescu -n.r.). Vom cistiga Bucurestiul pentru noi... iiii... il vom cistiga impreuna”, s-a bilbiit candidatul Vasile Blaga.

„Cristi, du-te tu că eşti curat“

Cristian Diaconescu este candidatul PSD la Primăria Capitalei. E a doua oară când acest partid mizează pe un diplomat, după Geoană, în 2004. Acest argument i-a fost oferit de Miron Mitrea lui Cristian Diaconescu pentru a accepta să candideze la Primăria Capitalei. „Du-te tu, Cristi, că eşti curat“ (Miron Mitrea). „Partidul a făcut totul pentru tine, e timpul să dai şi tu ceva partidului“ (Viorel Hrebenciuc). Au fost argumentele hotărâtoare pentru acel „Da, accept“ rostit ieri de Cristian Diaconescu, la propunerea de a deveni candidatul PSD pentru Primăria Capitalei. După trei ore de muncă de convingere, în care s-au folosit şi linguşiri, şi rugăminţi fierbinţi, dar şi ameninţări voalate că e timpul să-şi plătească datoriile faţă de partidul „pe spatele căruia şi-a făcut imaginea şi notorietatea“, Diaconescu a acceptat să se sacrifice pentru a da un semnal pozitiv în ţară. Liderii PSD, strânşi la şedinţa Comitetului Executiv, au răspuns prin aplauze furtunoase. „Avem candidat. Habemus primar! Îi mulţumim din suflet că acceptat“, a spus şi Mircea Geoană, uşurat că a găsit un candidat care să întrunească opţiunile tuturor grupărilor din partid. Cristian Diaconescu, un candidat cu greu găsit de PSD, a fost prezentat de Geoană drept „o soluţie spectaculoasă“ pentru câştigarea Capitalei. Filmul convingerii lui Diaconescu Cristian Diaconescu a fost de la bun început tentat de o candidatură. Prea puţini se gândeau însă la el. Mai mult, a fost intimidat de bătălia care se încinsese pentru nominalizare între diverşii pretendenţi şi grupările din spatele lor. După ce Vanghelie a fost respins de Iliescu, unii lideri ai PSD l-au văzut din nou ca pe soluţia salvatoare. Chiar Mircea Geoană i-a făcut o propunere timidă. După discuţiile cu mai mulţi lideri, era tentat să accepte, numai că PSD Bucureşti nu-i făcea nici o propunere. A spus din nou „nu“ când Vanghelie a avansat varianta Mitrea. Chiar şi cu o zi înainte de a fi nominalizat, susţinea că nu-l interesează primăria şi că va respinge propunerea de a deveni candidat. Refuzul său era bazat pe faptul că ultima variantă de candidatură convenită era cea a lui Miron Mitrea, care urma să fie validată ieri în şedinţa Comitetului Executiv. După o noapte cu Vanghelie Schimbarea de poziţie a intervenit după ce Miron Mitrea a renunţ at, iar PSD rămăsese fără candidat. Acest lucru s-a întâmplat odată cu eşecul negocierilor avute de Geoană, Hrebenciuc şi Vanghelie cu Sorin Oprescu, joi seară. Cum nu l-au convins să renunţe la candidatura independentă, Miron Mitrea a anunţat că se retrage. Atunci Vanghelie l-a invitat pe Cristian Diaconescu la un restaurant şi i-a propus să candideze, promiţându-i întreaga susţinere financiară şi suportul PSD Bucureşti. Răspunsul lui Diaconescu a venit abia câteva ore mai târziu. Mai precis, ieri la amiază, după o noapte de reflecţie şi o şedinţă de trei ore cu liderii PSD. Încă de dimineaţă, lideri PSD veniseră montaţi să-l convingă. Era ultima speranţă. Întâi i-au arătat că toate celelalte variante au dezavantaje. Apoi Vanghelie i-a propus să candideze. Oprişan l-a rugat să o facă pentru „a da un semnal bun pentru ţară“. Vasile Dâncu i-a explicat cât de bine stă în sondaje. Hrebenciuc i-a promis că îi va „aranja politica de alianţe pentru turul al doilea“. Când şi-a dat acceptul şi Ion Iliescu, Diconescu a spus „Da“. CANDIDATURĂ Oprescu aşteaptă sondajele Chiar şi după anunţarea candidaturii lui Cristian Diaconescu, Sorin Oprescu ia în calcul să candideze independent. „Îmi fac şi eu o analiză, aştept nişte sondaje şi voi lua o decizie“, ne-a declarat Sorin Oprescu. Ion Iliescu, convins că soluţia Diaconescu este „o opţiune echilibrată“, a descurajat planurile lui Sorin Oprescu. „Cred că nu este potrivit să candideze independent“, a spus Iliescu. Doctorul şi-a găsit un susţinător din partea preşedintelui PRM, C.V. Tudor, care s-a angajat să-i susţină candidatura în turul al doilea. Citeste tot articolul in Evenimentul Zilei

Stolojan: PDL este deschis oamenilor competenţi şi integri, inclusiv din PSD

Chiar dacă a criticat social-democraţii, Theodor Stolojan, prim-vicepreşedintele PDL, susţine că în partidul pe care îl conduce ar putea fi primiţi şi acei PSD-işti ce se dovedesc competenţi şi integri.

Theodor Stolojan a participat, sâmbătă, la Galaţi, la lansarea candidaţilor PDL la alegerile locale, unde cel desemnat să reprezinte partidul în cursa pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean este Marius Necula, fost consilier local, subprefect şi prefect din partea PSD.

Elena Udrea „i-a făcut servicii lui Băsescu“

Aflat în campanie
electorală la Oradea, premierul Călin Popescu- Tăriceanu a catalogat-o pe Elena Udrea, fosta şefă de cabinet a lui Traian Băsescu, drept „blonda de la PD, cea care i-a făcut nenumărate servicii
preşedintelui“.

Prezent la Oradea pentru a-l lansa pe Ilie Bolojan în competiţia pentru primăria oraşului, Tăriceanu a povestit că, după numirea acestuia ca secretar general al guvernului, i-a fixat priorităţile: „I-am spus: «Ilie, am o problemă care mă apasă de mult: RAAPPS. Acolo este un grup de şacali imobiliari care vânează imobilele Regiei, în frunte cu blonda de la PD, Elena Udrea, cea care a făcut numeroase servicii preşedintelui, şi un grup de profitori, oameni care spun astăzi că sunt capitalişti şi democraţi, dar care vor să trăiască cu aceleaşi beneficii din perioada comunistă, să stea în vile pe chirii modice“.

În urmă cu doi ani, Elena Udrea s-a numărat printre ţintele vicepreşedintelui PNL, Ludovic Orban, care le-a recomandat femeilor liberale din Alba să nu urmeze stilul
de carieră politică al Ralucăi Turcan, al Mioarei Mantale sau al Elenei Udrea. „Nu e nevoie să treceţi prin patul unui şef pentru a promova“, a spus Orban.

Tineretul pesedist din Mureş a demisionat ca protest faţă de protocolul PSD-PDL

Membrii conducerii Tineretului Social Democrat (TSD) Mures si-au înaintat demisiile din functiile pe care le ocupau în cadrul organizatiei, fiind nemultumiti de decizia conducerii PSD Mures de a încheia un protocol cu PD-L. "Acest gest este motivat de dorinta de a trage un semnal de alarma fata de o decizie care atrage prejudicii grave asupra imaginii PSD în rândul alegatorilor traditionali. Membrii TSD care si-au înaintat demisia considera ca protocolul semnat cu PD-L defavorizeaza PSD, asigurându-i doar candidatului PD-L Dorin Florea un suport pentru câstigarea competitiei electorale”, a declarat, sâmbata, fostul presedinte al TSD Mures si fost vicepresedinte al formatiunii, Dragos Popa. “Ca urmare a acestor decizii de demisie, care, probabil, vor fi urmate si de altele, Biroul
Permanent al TSD Mures s-a dizolvat începând cu aceasta data, activitatea membrilor TSD demisionati pe perioada campaniei
rezumându-se la a se implica în sprijinirea tinerilor din partea TSD care au fost desemnati candidati pe listele electorale”, a precizat Popa. Toti cei care si -au înaintat demisiile au optat pentru a-si mentine calitatea de membru PSD. Comitetul Executiv largit al PSD Mures a decis, miercuri, sa îl sustina pe candidatul PD-L Dorin Florea în cursa pentru ocuparea fotoliului de primar al municipiului Târgu Mures, în baza unui protocol semnat între cele doua formatiuni, plus PRM. Documentul
stipuleaza si conditiile în care cele trei formatiuni vor actiona pentru alegerile la Consiliul Judetean. PSD-PRM si PD-L sustin un candidat comun din partea PSD Mures pentru functia de presedinte al Consiliului Judetean Mures, în persoana lui Liviu Timar. Alianta PSD-PRM depune o lista comuna pentru Consiliul Judetean Mures, iar PD-L depune o lista proprie pentru Consiliul Judetean, fara sa desemneze candidat pentru functia de presedinte al CJ. PSD-PRM sustine candidatul PD-L, Dorin Florea, pentru functia de primar al municipiului Tîrgu-Mures.

Guvernul plateste din ianuarie penalitati de 30.000 euro pe zi catre Bechtel

Fara sa stie, romånii sunt obligati sa plateasca milioane de euro penalitati catre firma americana Bechtel, constructorul autostrazii Transilvania, din cauza ca Executivul nu a alocat la timp fondurile pentru plata facturilor si a avansului. Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) a achitat penalizari in valoare de 32.500 euro pe zi pentru ca a intarziat plata avansului catre compania americana Bechtel. “La inceputul anului, Bechtel trebuia sa primeasca un avans de 30% din 460 milioane de euro. Compania
de Autostrazi a platit 136,2 milioane de euro cu zece zile intarziere din cauza faptului ca executivul nu a alocat la timp banii. Conform contractului, pentru cele zece zile de intarziere, CNADNR a platit penalizari de circa 325.000 euro”, ne-au declarat surse guvernamentale. Din luna februarie pana in prezent, Compania de Autostrazi nu a platit nici o factura americanilor de la Bechtel. “Pentru luna decembrie este o factura de aproximativ 18 milioane de euro, pe ianuarie, una de 17 milioane de euro, pe februarie, alta de 16 milioane de euro, iar pe martie, 6 milioane de euro. La cele 57 mil ioane de euro se mai adauga penalizarile de milioane de euro. Conform contractului, facturile trebuie platite dupa 25 de zile calendaristice. Pana 25 aprilie trebuie sa platim factura pe luna martie”, ne-au declarat sursele citate. Tariceanu scoate 200 milioane de euro pentru americani Premierul Calin Popescu Tariceanu a efectuat, ieri, o vizita pe santierul autostrazii Transilvania, unde a promis americanilor de la Bechtel ca le va aloca 200 milioane de euro. “Pe prima jumatate a anului avem obligatia sa finantam cu aproximativ 200 milioane de euro din suma totala de 400 milioane de euro (suma alocata în 2008 pentru lucrari la autostrada Bechtel, n.r.). Acest lucru va fi realizat, deja a fost discutata si rezolvata aceasta problema cu ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, si cu ministrul transporturilor, Ludovic Orban”, a declarat Tariceanu, citat de NewsIn. Chiar daca Guvernul arunca cu sute de milioane de euro in americanii de la Bechtel, fara ca acestia sa fi finalizat nici un kilometru de autostrada, seful Executivului este multumit de ritmul lucrarilor. Tariceanu a mai spus ca 136,2 milioane de euro, reprezentând 30% din valoarea lucrarilor pe acest an, au fost deja platite în avans. “E o chestiune cu care nu ma simt confortabil, dar contractul a fost astfel negociat pe vremea PSD si a ministrului transporturilor, Gheorghe Dobre. De obicei, se plateste un avans numai la începerea lucrarilor, pe masura ce ele se executa”, a mai declarat premierul. Surse guvernamentale ne-au explicat ca, de la inceputul lucrarilor si pana la sfarsitul acestui an, compania Bechtel va primi peste 750 milioane de euro pentru autostrada Brasov - Bors. “Guvernul trebuie sa aloce, pana luna viioare, peste 200 milioane de euro. Din aceasta suma, 100 milioane de euro reprezinta facturile si penalizarile, din decembrie si pana in prezent, proiectarea si consultanta. Restul de 100 milioane de euro reprezinta facturile pe aprilie, mai si iunie. Anul trecut, numai in luna august, Bechtel a lucrat de 57 milioane de euro. In vara, americanii vor emite facturi de pana la 60-80 milioane de euro”, ne-au mai precizat sursele citate. In acest an, Bechtel a anuntat ca va deschide santiere pe doua tronsoane, respectiv, Gilau – Mihailesti si Mihailesti-Suplacu de Barcau. Sucursala CNADNR pentru autostrada Transilvania Aflat pe santierul autostrazii Transilvania, seful Executivului a mai spus ca îi va cere ministrului transporturilor sa creeze o sucursala locala a Companiei Nationale de Autostrazi în zona Cluj-Oradea, având în vedere ca este dificila coordonarea lucrarilor de la Bucuresti. “E foarte greu sa coordonezi lucrarile de la 500 de kilometri, sa fii beneficiar si sa supraveghezi modul în care ele se executa, sa depasesti problemele, sa faci interconexiunile cu toate institutiile abilitate”, a argumentat Tariceanu.

Tariceanu si-a injumatatit pretentiile la Bechtel

Premierul a dat vineri asigurari
ca Bechtel va da in folosinta in acest an un tronson de 25 de kilometri din autostrada Transilvania. Ludovic Orban spera anul trecut deschiderea a 42 de kilometri. Prezent vineri in judetul Bihor, premierul Calin Popescu Tariceanu a promis ca firma americana va deschide pina la finele anului o portiune de 25 de kilometri din viitoarea autostrada Transilvania, lunga de peste 400 de kilometri. Pe parcursul ultimului an asteptarile Guvernului fata de Bechtel au scazut. In urma cu un an, prezent la Cluj, ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, promisese ca in toamna acestui an va fi deschis intregul tronson 2B, intre Cimpian Turzii si Gilau, in apropiere de Cluj, lung de 42 de kilometri. Premierul, care a vizitat santierul viaductului Suplacu de Barcau si stadiul lucrarilor la Autostrada Transilvania, s-a declarat satisfacut de ritmul lucrarilor la autostrada. "Incep sa fiu multumit de ritmul lucrarilor, pentru ca acum doi ani am plecat dezamagit de aici. Ma bucur, de asemenea, ca Bechtel a inceput demersuri pentru aducerea la aceasta lucrare a unor muncitori romani care lucreaza in strainatate", a spus Tariceanu. Premierul a afirmat insa ca nu este multumit de contractul semnat pentru constructia Autostrazii Transilvania si a tinut sa-l invinovateasca pentru aceasta pe fostul ministrul democrat al Transporturilor, Gheorghe Dobre. "Anul acesta exista aproximativ 400 de milioane de euro pentru continuare lucrarilor la constructia autostrazii, din care 136 sint deja platiti in avans. E o chestiune pentru care eu nu ma simt confortabil deloc, dar asa a fost facut contractul pe vremea PSD si a ministrului PD Dobre", a spus Tariceanu. In realitate, toare consultarile din 2005 privitoare la renegocierea contractului au avut loc in sedintele de guvern conduse de Tariceanu, iar premierul a semnat in februarie 2006 hotarirea de guvern prin care se modifica contractul, in urma renegocierii. Potrivit premierului, lucrarile sint intirziate din vina "autoritatilor care nu au facut exproprierile". Aceste activitati pica in sarcina Companiei
de Autostrazi, care este condusa in prezent de fostul sau consilier pe probleme de infrastructura, Mihai Grecu. Pentru urgentarea lucrarilor, Tariceanu a promis sa se urmeze "sugestiile Bechtel". "Sa cream o sucursala locala a Companiei Nationale de Drumuri care sa raspunda de sectorul Cluj-Oradea pentru ca e foarte greu sa conduci de la 500 de kilometri distanta", a declarat Tariceanu. In realitate, compania de autostrazi este impartita in sapte directii regionale de drumuri, iar una dintre acestea se afla chiar la Cluj. Premierul a facut referire la proiectul unei autostrazi care sa faca legatura intre Transilvania de Moldova si a calificat programul guvernamental de infrastructura "ambitios si care creeaza premise pentru atragerea investitorilor". Proiectul construirii autostrazii Transilvania, pe relatia Brasov-Bors, a inceput in 2004, in baza unui contract cu o valoare de 2,2 miliarde de euro, acordat companiei americane Bechtel. Lucrarile au fost intrerupte la jumatatea anului 2005, cind autoritatile au inceput reanalizarea contractelor incheiate de guvernarea precedenta. Valoarea autostrazii va creste cert la peste 5 miliarde de euro, insa oficiali ai companiei mentioneaza chiar depasirea valorii de sapte miliarde de euro. Aceasta este posibil din cauza faptului ca firma americana este platita nu cu un pret fix, ci la bucata, pe fiecare tip de lucrare. Mai mult, Bechtel modifica frecvent proiectul fara sa ceara permisiunea CNADNR, foloseste solutii tehnice inutile, dar mai scumpe, iar calitatea lucrarilor lasa de dorit, potrivit raportului facut la finele anului trecut de consultantul Scetauroute. Ca urmare a sistarii lucrarilor, termenul de finalizare a autostrazii, stabilit initial pentru anul 2012, a fost prelungit cu un an. In cei trei ani scursi de la demararea lucrarilor, respectiv perioada 2006-2008, firma americana va reusi predarea a aproximativ 25 de kilometri de autostrada insa suma incasata va depasi 600 de milioane de euro. Aceasta corespunde unui pret unitar de realizare a unui kilometru de autostrada, foarte ridicat, de 24 de milioane de euro.

C. Rudnitchi: Investitorii şi-au luat notiţe în urma grevei de Dacia

Investitorii străini din indutria auto se vor gândi de două ori înainte să vină în România, crede analistul economic Constantin Rudnitchi. Efectele grevei de la uzina Dacia vor fi resimţite pe partea de investiţii, a spus acesta la The Money Channel.
Forţa de muncă din România s-a scumpit. Acesta este primul semnal după ce sindicatele şi patronatele de la Dacia au ajuns la un consens, crede analistul economic Constantin Rudnitchi. Investitorii au supravegheat îndeaproape parcursul grevei care va avea repercursiuni asupra Renault, a economiei româneşti, şi a deciziilor de intrare pe piaţa din România, spune analistul. "Investitorii Mitsubishi si Mercedes cred că şi-au luat notiţe. Vor trebui să se mai uite puţin peste planul de afaceri, vor înţelege că deja în România forţa de muncă s-a scumpit şi, dacă nu se aferă salarii, atunci se cer şi se ajunge la greve", a spus Rudnitchi pentru The Money Channel.

Greva de la Dacia a fost precedentul de care companiile din industria auto vor trebui să ţină seama de acum înainte. "Va fi luat în calcul şi faptul că pe undeva acum există un reper în industria auto românească şi la acest reper vor trebui să se raporteze şi alte companii
de pe piaţă. Mă refer la Ford şi, eventual, Mitsubishi. A fost o situaţie extrem de tensionată", a mai spus analistul.

Cine a ieşit câştigător în urma grevei? Rezultatul a fost pe undeva pe la mijloc, spune Rudnitchi. "A fost o luptă extrem de încrâncenată. Fiecare parte a încercat să tragă cât mai mult de această situaţie. Dacă stăm să calculăm, patronatul a câştigat undeva la jumătate faţă de oferta iniţială, de 120 de lei. S-au întâlnit undeva pe la mijloc, dar sindicaliştii iată că au negociat de pe o poziţie mai dură".

Pe termen lung însă, salariaţii ar trebui să fie destul de atenţi, mai spune analistul, care se aşteaptă la disponibilizări la Dacia. "Nici sindicatele nu ar trebui să fie foarte liniştite acum. Mi-e teamă că această grevă va fi un semnal de alarmă pentru patronii Dacia, concernul Renault şi s-ar putea ca în următorul an să avem o creşterea gradului de mecanizare în acelaşi timp cu o scădere a numărului de muncitori, disponibilizări mici, dar dese", a mai declarat Rudnitchi.

Proiectul Nokia in impas

inlandezii pot pierde facilitatile fiscale de la Jucu * In cazul majorarii investitiilor, este nevoie de acceptul Comisiei Europene

Producatorul finlandez de telefoane mobile Nokia ar putea pierde facilitatile fiscale din Parcul Industrial Tetarom III, in conditiile in care oficialii companiei iau in calcul posibilitatea majorarii investitiei la fabrica din comuna Jucu, judetul Cluj, transmite Mediafax.
"In acest caz, regulile parcului industrial nu se mai aplica, iar Nokia si toti cei implicati se supun regulilor Comisiei Europene. Adica trebuie sa incepem discutii cu Comisia Europeana care va spune daca Nokia va avea dreptul sa beneficieze de facilitati oferite de titlul de parc industrial. Investitia va fi mult mai mare decat s-a anuntat oficial prin contract, 60 de milioane de euro, si atunci trebuie sa mergem la Comisia Europeana", a afirmat directorul Tetarom, Viorel Gavrea. Potrivit acestuia, limita superioara impusa de regulile Comisiei Europene pentru ca un investitor sa beneficieze de facilitati era de 50 de milioane de euro cheltuieli eligibile.
"Nu pot spune cat va fi in cazul Nokia la Jucu, dar va depasi, categoric, 50 de milioane cheltuieli eligibile si atunci intra alte reguli. Daca Comisia Europeana decide, Nokia nu va mai beneficia de facilitatile parcului industrial si va trebuie sa plateasca toate taxele. Ar putea pierde cele doua scutiri doua oferite, impozitul pe teren si cladiri, care sunt destul de mari", a spus directorul Tetarom.
El a subliniat
ca, in pofida noilor conditii, Tetarom va continua demersurile pentru obtinerea titlului de parc industrial pentru ca este vorba si de ceilalti investitori din parcul industrial de la Jucu, cum sunt furnizorii Nokia sau alte firme care vor veni. "De asemenea, acest titlu va avantaja si Nokia in cadrul negocierilor cu Comisia Europeana, iar reprezentantii companiei vor putea explica ca se afla intr-un parc care are niste reguli. Sa obtina si ei cateva scutiri", a precizat directorul Tetarom.
In ceea ce priveste obtinerea titlului de parc industrial pentru Tetarom III, Viorel Gavrea a estimat ca acest document va fi dobandit in jurul datei
de 27 aprilie 2008.

Statele Unite au ignorat sfaturile FMI

Preşedintele Fondului Monetar Internaţional (FMI), Dominique Strauss-Kahn, a anunţat ieri că Statele Unite nu au acceptat în trecut un sistem de supraveghere bancară propus de instituţia pe care o conduce, transmite agenţia Reuters.

Şeful FMI se referă la Programul de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP), adoptat în 1999 ca mijloc de promovare a unor sisteme financiare solide, aplicat apoi de majoritatea statelor europene. SUA nu a aderat la acest proiect însă, potrivit unui document
al FMI din august 2007, referitor la economia americană, şi Trezoreria SUA a acceptat să adopte prevederile FSAP, dar abia la sfârşitul anului 2009.

„FMI nu poate fi acuzat că nu a avertizat în privinţa riscurilor de producere a unei crize în sectorul financiar, întrucât Statele Unite au respins o metodă de supraveghere şi reglementare a sistemului bancar propus de instituţie. Nu putem fi făcuţi răspunzători de lipsă de supraveghere, având în vedere că principalul instrument menit să asigure o astfel de activitate nu a fost folosit în această ţară“, a spus şeful FMI.

Strauss-Kahn a explicat însă că FSAP nu este singurul mijloc prin care poate fi supravegheat sectorul financiar şi că băncile centrale, inclusiv Rezerva Federală americană şi Banca Centrală Europeană (BCE), au reacţionat foarte bine în situaţia de criză. Ieri, miniştrii de finanţe şi reprezentanţii băncilor centrale din grupul celor şapte mari state industrializate (G7) s-au întâlnit la Washington, pentru a discuta despre cauzele producerii crizei de pe piaţa creditelor, în încercarea de a găsi noi măsuri pentru evitarea reapariţiei acestora.